налоги в 2010году

[Сергей Темрин]

2. Conform alineatului (4) al articolului 101 din Codul fiscal, în redacţia Legii nr.108-XVIII din 17.12.2009, începînd cu 01.01.2010, subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data prestării serviciului, indicată în documentul care confirmă prestarea serviciului.
În condiţiile acţiunii prevederilor art.20 alin.(4) din Legea Contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 pentru operaţiunile de import a serviciilor, drept care confirmă prestarea serviciilor pot fi utilizate documentele aplicate în practica internaţională sau cele prevăzute de contract.
Pentru serviciile de import ce au fost prestate pînă la 01.01.2010, dar pentru care achitarea pînă la data menţionată n-a fost efectuată, obligaţiunea achitării TVA se determină în baza prevederilor art.115 alin.(2) din Codul fiscal, adica la data efectuării plăţii nerezidentului.
La serviciile de import beneficiate după 1 ianuarie 2010 pentru care achitarea cu nerezidentul a avut loc pînă la data de 1 ianuarie 2010 onorarea obligaţiei de achitare a TVA la buget a fost necesară pînă la această dată.

[Сергей Темрин]

3. Redacţia articolului 104 din Codul fiscal a suferit modificări.
Astfel începînd cu 1 ianuarie 2010 TVA cota zero a TVA se va aplica la energia electrică, energia termică şi apa caldă destinate populaţiei, livrată subiectului în a cărui gestiune se află bunurile imobiliare cu destinaţie locativă ale populaţiei.
În cazul bunurilor imobiliare cu destinaţie diferită de cea locativă taxa pe valoarea adăugată la energia electrică, energia termică şi apa caldă se va aplica la cota standart.
De asemenea începînd cu 1 ianuarie 2010 s-a modificat regimul fiscal la mărfurile şi serviciile destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.
Începînd cu această dată ele se impun cu TVA la cota zero.
Dat fiind faptul modificării regimului fiscal pe livrările menţionate, în cazul primirii de către furnizor a plăţii prealabile totale sau parţiale pînă la data de 1 ianiarie 2010 urmează de a se conduce de prevederile articolului 108 (5) din Codul fiscal în vederea aprecierii regimului fiscal.
Astfel, la primirea pînă la 1 ianuarie 2010 a plăţii prealabile pentru mărfurile, serviciile, care anterior în baza articolului 103 alin.(1) pct.25) din Codul fiscal erau scutite de TVA cu livrarea ulterioară a lor după această dată, valoarea livrării în mărimea avansului primit va constitui livrare scutită de taxa pe valoarea adăugată.
Totodată, întru evitarea situaţiilor de stopare a activităţilor în cadrul proiectelor investiţionale, finanţate din contul granturilor şi creditelor, pînă la aducerea în concordanţă a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1357 din 06.12.2007 cu noul regim fiscal aplicabil, în condiţiile acţiunii prevederilor art.104 lit.c1) liniuţa a doua din Codul fiscal, cota zero a TVA se va aplica pe livrările de mărfuri servicii în adresa proiectelor, specificate în anexa la Hotărîrea Guvernului nr.361 din 27.03.03.



Şef-adjunct al IFPS Procopie DUCA

[Сергей Темрин]

<<_12_>> februarie 2010 Nr.26-2/1-13-133-740/5



Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale
DACM

Particularităţile aplicării impozitului pe venit în anul 2010
în contextul modificărilor şi completărilor operate la Codul fiscal
şi la Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoştinţă că prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 108-XVIII din 17 decembrie 2009 (Monitorul Oficial nr. 193-196 din 29 decembrie 2009) (în continuare - Legea nr. 108-XVIII din 17 decembrie 2009), au fost operate un şir de modificări şi completări în Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (în continuare Cod) şi Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (în continuare Lege).
În continuare se prezintă modificările şi completările operate, precum şi explicaţiile ce ţin de mecanismul aplicării acestora.

I. Modificările şi completările operate la titlul II al Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007).

Articolul 13. Subiecţii impunerii
La articolul respectiv alineatul (1) este expus în următoarea redacţie:
“(1) Subiecţi ai impunerii sînt:
a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excepţia societăţilor specificate la art.5 pct.9), care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu.”
Prin modificărilor operate, s-au concretizat categoriile persoanelor fizice care sînt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit. Astfel, cetăţenii străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sînt constataţi subiecţi ai impunerii în cazul în care devin rezidenţi ai Republicii Moldova. Totodată, categoria respectivă nu va declara şi nu va impozita în Republica Moldova venitul din investiţii şi financiar obţinut din sursele aflate în afara Republicii Moldova.
De asemenea, sînt constataţi subiecţi ai impunerii persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, dar pe parcursul perioadei fiscale, obţin venituri conform capitolului 11 din titlul II al Codului. De exemplu, persoana fizică - nerezidentă obţine venit de la vînzarea proprietăţii imobiliare aflate în Republica Moldova. Conform prevederilor articolului 71 din Cod, sursa respectivă se constată ca sursă de venit impozabilă a nerezidentului obţinută în Republica Moldova.

[Сергей Темрин]

Articolul 18. Sursele de venit impozabile
Litera e) se completează în final cu textul “, cu excepţia veniturilor specificate la art.20 lit.o1)”;
Astfel, litera e) este expusă în următoarea redacţie:
“e) creşterea de capital definită la art. 37 alin. (7), cu excepţia veniturilor specificate la art.20 lit.o1)”.
Conform completărilor efectuate în articolul 20 din Cod, începînd cu 01.01.2010, ca sursă de venit neimpozabilă sînt constatate veniturile obţinute de persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova de la înstrăinarea terenurilor cu destinaţie agricolă, care nu se va include în venitul brut.

Prevederile lit. f) care stabilea că creşterea de capital peste pierderile de capital, nu se vor lua în considerare în alte tipuri de venituri, a fost exclusă.
Excluderea normei date a fost condiţionată de faptul că lit. e) din acelaşi articol reglementează deja ca sursă de venit impozabilă creşterea de capital definită la art. 37 alin. (7) din Cod.

Articolul 19. Facilităţi acordate de patron
La articolul respectiv litera d) este expus în următoarea redacţie:

“d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare;”.
În conformitate cu prevederile Hotărîrii Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la nivelul ratelor dobînzilor Băncii Naţionale a Moldovei nr. 211 din 3.09.2009 (Monitorul Oficial nr. 138-139 din 8.09.2009), rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt a fost stabilită în mărime de 5.0 la sută anual. De asemenea, potrivit pct. 3 din Hotărîrea menţionată rata de bază la creditele acordate pe termen lung (mai mare de 5 ani) constituie 5.0 la sută anual. Astfel, la stabilirea mărimii facilităţii acordate de patron în perioada fiscală 2010 se va ţine cont de mărimea ratei de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pentru împrumuturile acordate pe termen scurt şi pentru împrumuturile acordate pe termen lung, care constituie 5.0 la sută anual.

[Сергей Темрин]

Articolul 20. Sursele de venit neimpozabile

La articolul respectiv au fost efectuate modificări şi completări la litera d1) şi anume:
Liniuţa a patra se completează în final cu textul “şi instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială”. Astfel, liniuţa respectivă este expusă în următoarea redacţie:
“- indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar şi instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;”.
Conform prevederilor punctului 4 al Hotărîrii Guvernului nr.746 din 12 iunie 2002 „Cu privire la Concepţia pregătirii cadrelor de jurişti pentru sistemul organelor afacerilor interne”, Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova i s-a atribuit statutul de mare unitate specială. Respectiv, indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar precum şi absolvenţilor Academiei „Ştefan cel Mare” constituie sursă de venit neimpozabilă.

Litera se completează în final cu o liniuţă nouă cu următorul cuprins:
“– compensaţia bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru raţia alimentară şi echipament, în mărimea stabilită de Guvern.”;
Astfel, în venitul brut nu se va include şi nu se va impozita suma aferentă restituirii cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de raţia alimentară şi echipament în mărimea stabilită de Guvern.

De asemenea, articolul respectiv a fost completat cu litera o1) cu următorul cuprins:
“o1) veniturile obţinute de persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova de la înstrăinarea terenurilor cu destinaţie agricolă;”.
Astfel, persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova la înstrăinarea terenurilor cu destinaţie agricolă nu vor declara şi nu vor impozita veniturile obţinute de la înstrăinarea acestora.

La litera p1), cuvintele “acţiunile de publicitate” au fost înlocuite cu cuvintele “campaniile promoţionale”. Astfel, litera p1) este expusă în următoarea redacţie:
“p1) cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din indicatorul specificat la art. 33 alin. (1);”
Redacţia noţiunii din articolul respectiv a fost modificată în legătură cu includerea noţiunii “companie promoţională” în punctul 38) art. 5 din Cod.

Litera z5) se completează în final cu textul “şi ai instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială”. Astfel, litera z5) este expusă în următoarea redacţie:
“z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de învăţămînt militar şi ai instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;”
Luînd în consideraţie că Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova i s-a atribuit statutul de mare unitate specială (Hotărîrea Guvernului nr.746 din 12.06.2002), solda bănească se constată ca sursă de venit neimpozabilă şi pentru absolvenţii Academiei „Ştefan cel Mare”.

[Сергей Темрин]

Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător
La articolul respectiv alineatul (1), propoziţia a doua a fost exclusă.
Propoziţia exclusă stabilea că deducerea cheltuielilor de asigurare aferente activităţii de întreprinzător se efectuează conform limitelor şi în modul stabilit de Guvern. Aceeaşi normă este prevăzută la alineatul (3) art. 24 din Cod. Întru excluderea dublării normelor s-a efectuat modificarea respectivă.


Articolul 25. Deducerea dobînzilor
La articolul respectiv alineatul (2) este expus în următoarea redacţie:
“(2) Deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate, de către persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia instituţiilor financiare şi a organizaţiilor de microfinanţare) se acceptă în limita ratei de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt.”.
În conformitate cu prevederile Hotărîrii Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la nivelul ratelor dobînzilor Băncii Naţionale nr. 211 din 3.09.2009 (Monitorul Oficial nr. 138-139 din 8.09.2009), rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt a fost stabilită în mărime de 5.0 la sută anual. Astfel, la stabilirea mărimii deducerii cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în perioada fiscală 2010 se va ţine cont de mărimea ratei de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt, care constituie 5.0 la sută anual.
Exemplu: S.R.L. „Alfa” pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător a obţinut un credit în sumă de 200 000 lei de la întreprinderea „Viitorul” cu rata dobînzii, anual aplicată la soldul creditului, în mărime de 16%. Potrivit clauzelor contractuale, obligaţiunea privind calcularea dobînzilor începe cu luna ianuarie a perioadei fiscale declarate (anul 2010). Rambursarea creditului se va efectua începînd cu luna ianuarie anului următor perioadei fiscale declarate. În perioada fiscală 2010 mărimea ratei de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt constituie 5.0 la sută anual. În evidenţa contabilă cheltuielile aferente dobînzii calculate se vor reflectă în mărime de 32 000 lei (200 000 lei X 16%), iar în scopuri fiscale, potrivit art. 25 din Cod, suma dobînzii permisă la deduceri va constitui 10 000 lei (200 000 lei X 5%).

[Сергей Темрин]

Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe
În propoziţia a doua din alineatul (1), al articolului respectiv textul “achitate sau care urmează a fi achitată de către subiecţii impozabili înregistraţi” se înlocuieşte cu textul “care se trece în cont”. Astfel, propoziţia respectivă este expusă în următoarea redacţie:
“Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietăţii create cu forţe proprii include toate impozitele şi taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care se trece în cont, cheltuielile şi plata dobînzilor aferente acestor mijloace fixe pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în exploatare.”
Prin modificarea respectivă s-a efectuat o concretizare a constatării valorii mijloacelor fixe aferent taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată care se trece în cont conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal nu se reflectă la majorarea valorii mijlocului fix.
În prima propoziţie din alineatul (2), textul “de către locator din înstrăinarea mijloacelor fixe ce au constituit obiectul unui contract de leasing operaţional” se înlocuieşte cu textul “din înstrăinarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b)”. Propoziţia respectivă este expusă în următoarea redacţie:
“Mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cu excepţia celor obţinute din înstrăinarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b), se raportează la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.”
De asemenea, propoziţiile a treia şi a patra din alineatul (2), se înlocuiesc cu următoarele propoziţii:
“În cazul înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b) , baza valorică a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea rămasă a autoturismului înstrăinat, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă. Venitul sau pierderea calculată ca diferenţă între suma mijloacelor obţinute de la înstrăinarea autoturismului şi baza valorică a acestuia se recunoaşte drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă valoarea acestuia micşorată cu suma uzurii calculate.”.
Modificarea şi completarea efectuată la alineatul respectiv stabileşte un alt mod de determinare a rezultatului de la realizarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietate respectivă cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b) adică cu suma de 200 000 lei.
Exemplu: Autoturismul procurat cu valoarea 500 000 lei a fost pus în exploatare în anul 2007. Conform prevederilor Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003, întru calcularea uzurii autoturismul se atribuie la categoria de proprietate V cu valoarea 200 000 lei. În perioada fiscală 2010 autoturismul este realizat cu suma 450 000 lei. Valoarea de bilanţ a autoturismului în perioada în care a fost realizat constituie 440 000 lei. Rezultatul financiar de la realizarea autoturismului constituie 10 000 lei (450 000 – 110 000). Conform modificărilor efectuate este necesar de evaluat valoarea rămasă a autoturismului, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă în modul următor:

[Сергей Темрин]

Perioadele de gestiune Baza valorică a autoturismului care se supune uzurii conform art. 26 alin. (9) Uzura calculată Baza valorică la începutul următoarei perioade de gestiune
2008 200 000 60 000 140 000
2009 140 000 42 000 98 000
2010 98 000

Astfel, în legătură cu realizarea autoturismului, baza valorică la finele perioadei de gestiune a categoriei de proprietate V se va micşora cu valoarea rămasă în mărime de 98 000 lei.
Baza valorică a autoturismului în perioada în care a fost realizat constituie 398 000 lei (500 000 (valoarea iniţială) – 102 000 (suma totală a uzurii calculate în perioadele în care a fost exploatat)).
Rezultatul în scopuri fiscale de la realizarea autoturismului constituie 52 000 lei (450 000 – 398 000). Din motivul că rezultatul financiar (10 000 lei) nu coincide cu rezultatul obţinut în scopuri fiscale (52 000 lei) se va efectua ajustarea lor prin completarea cod. 0206 din Anexa 1D al Declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit:

[Сергей Темрин]

Indicatori Cod Constatat în Diferenţa coloanei 3 – coloanei 2
contabilitatea financiară scopuri fiscale
A 1 2 3 4
Venitul obţinut din vînzarea mijloacelor fixe (Codul fiscal, art. 27 alin. (2))

0206

10 000

52 000

42 000

[Сергей Темрин]

Astfel, în urma realizării autoturismului obiectul impozabil se va majora cu 42 000 lei.



Articolul 35. Scutiri pentru persoanele întreţinute

Articolul a fost completat cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
“(3) Tutorele şi curatorul minorilor în vîrstă de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la alin.(2) lit.d).”
În legătură cu completarea articolului respectiv, dreptul la utilizarea scutirii pentru persoanele întreţinute obţin tutorele şi curatorul minorilor în vîrstă de la 14 la 18 ani.
De asemenea, este necesar de a ţine cont de faptul că conform prevederilor art. 33 din Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie 2002, tutela se instituie asupra persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu şi asupra minorilor în vîrstă de pînă la 14 ani, după caz.
De asemenea, curatela (art. 34 din Codul civil) se instituie asupra minorilor în vîrstă de la 14 la 18 ani.
Documentul care confirmă că contribuabilul are statut de tutore sau curator va servi hotărîrea administraţiei publice locale aferent instituirii tutelei sau curatelei (prevederile art. 36 din Codul civil).

[Сергей Темрин]

Articolul 36. Alte deduceri
La alineatul (4) litera b), din articolul respectiv textul “, adică suma dobînzii sau chiria (arenda), sau royalty, sau creşterea de capital ca urmare a vînzării proprietăţii (obţinute din activităţi, altele decît activitatea de întreprinzător)” a fost exclus. Astfel, alineatul (4) este expus în următoarea redacţie:
“(4) Se permite deducerea cheltuielilor de investiţii ce ţin de:
a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obţinerii venitului din investiţii;
b) dobînzile pe datorie, cu condiţia că dobînda să nu depăşească suma venitului din investiţii.”
Deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor pe datorie are loc la respectarea condiţiei ca dobînda să nu depăşească suma venitului din investiţii.
Exemplul: Întreprinderea „A” a efectuat investiţii pe termen lung prin procurarea titlurilor de valoare în sumă de 780 000 lei. Procurarea acestora au fost efectuate din contul surselor creditare. Pentru perioada declarată întreprinderea suportă cheltuieli aferente dobînzii în sumă de 25 000 lei, însă venit investiţional nu este obţinut de la operaţiunea respectivă. Ca urmare, suma cheltuielilor aferente dobînzii nu va fi permisă la deducere pentru perioada fiscală respectivă, dar în perioada fiscală în care se va obţine venit investiţional.

[Сергей Темрин]

Articolul 44. Metodele de evidenţă şi aplicarea lor
La articolul respectiv alineatul (7) este expus în următoarea redacţie:
“(7) În scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor prezentului titlu.”.
Conform prevederilor art. 47 din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art. 399), entitatea de interes public este obligată să aplice, începînd cu 1 ianuarie 2011, S.I.R.F. la întocmirea rapoartelor financiare.
De asemenea, entităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contabilităţii sînt încurajate să aplice S.I.R.F., conform politicii de contabilitate pînă la 1 ianuarie 2011.
Astfel, la determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit, entităţile care întocmesc rapoartele financiare conform S.I.R.F. vor utiliza metode de evidenţă financiară care nu contravin titlului II al Codului fiscal.

[Сергей Темрин]

Articolul 88. Reţinerea impozitului din salariu
La alineatul (1), după cuvîntul “angajat” s-a introdus cuvintele “şi de deduceri”. Astfel, alineatul respectiv este expus în următoarea redacţie:
“(1) Fiecare patron care plăteşte lucrătorului (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern”
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010 (Monitorul Oficial, nr. 10-12, din 26.01.2010) a fost aprobat Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului.

La alineatul (5), textul “persoană fizică care prestează servicii şi se consideră antreprenor independent” se înlocuieşte cu textul “persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii”. Astfel, alineatul respectiv este expus în următoarea redacţie:
“(5) Dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii posedă două sau mai multe caracteristici care îl definesc ca lucrător salariat, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul, conform prezentului articol.”
Astfel, dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii în baza contractelor cu caracter civil care posedă două sau mai multe caracteristici care îl definesc ca lucrător salariat, venitul respectiv se va impozita conform art. 88 din Codul fiscal.
Exemplu: O persoană fizică, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a încheiat un contract de prestări servicii cu o persoană juridică. Potrivit clauzelor contractuale persoana fizică a prestat servicii de reparaţie a utilajului în valoare de 16 000 lei. Din suma achitată se va calcula şi reţine contribuţia individuală (6%) şi prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (3,5%). Ulterior, din venitul respectiv se va calcula şi reţine, în conformitate cu art. 88 alin. (5) din Cod, un impozit în mărime de 1 013,6 lei ([16 000 lei – (16 000 x 6%)- (16 000 x 3,5%)] x 7%)

[Сергей Темрин]

Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit
La alineatul (1), cuvintele “acţiunile de publicitate” se înlocuiesc cu cuvintele “campaniile promoţionale”. Astfel, alineatul respectiv este expus în următoarea redacţie:
“(1) Fiecare plătitor de cîştiguri de la campaniile promoţionale este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de10%.”
Modificarea la alineatul respectiv a fost efectuată în legătură cu includerea noţiunii “companie promoţională” în art. 5 din Codul fiscal. Astfel, cîştigurile de la campanii promoţionale sînt impozabile la sursa de plată cu impozit în mărime de 10%.
La alineatul (31), litera b) va avea următorul cuprins:
“b) suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social începînd cu perioada fiscală 2010;”
Conform redacţiei expuse precum şi luînd în considerare prevederile noţiunii de dividend expusă în punctul 3) art. 12 din Cod, în cazul în care se majorează capitalul social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu aferent perioadei 2010 nu se constată că a avut loc repartizarea dividendelor şi nu se va reţine la sursa de plată, conform prevederilor art. 901 alineatul (31), litera a) din Cod. În cazul în care are loc retragerea din capitalul social a sumelor aferente majorării în modul expus mai sus începînd cu 01.01.2010, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social se va reţine şi achita la buget un impozit în mărime de 15% din suma retrasă.
Exemplu: La 10 iulie 2005, în baza contractului de constituire, a fost înfiinţată S.R.L. „Timpul” cu capitalul social în mărime de 40 000 lei cu cote de participare egale între fondatori. Conform hotărîrii adunării generale a asociaţilor s-a stabilit majorarea capitalului social cu 66 000 lei, din contul profitului net al anului 2010, cu înregistrarea modificărilor respective la Camera Înregistrării de Stat.
Ulterior, în anul 2013 potrivit hotărîrii adunării generale a asociaţilor fondatorii îşi retrag din capitalul social o sumă de 20 000 lei (conform cotelor de participare). La achitarea sumei retrase din capitalul social, potrivit art. 901 alin. (31) litera b) din Cod, se va reţine şi achita la buget un impozit în mărime de 3 000 lei (20 000 X 15%).

La alineatul (33), cifra “10” se înlocuieşte cu cifra “18”.
La achitarea cîştigurilor de la jocurile de noroc, începînd cu 01.01.2010 plătitorul este obligat să reţină din fiecare căştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 18%.

[Сергей Темрин]

Articolul 902. Regimul fiscal pentru unele tipuri de cheltuieli
Articolul respectiv este expus în următoarea redacţie:

“Articolul 902. Regimul fiscal pentru unele tipuri de cheltuieli
(1) La depăşirea limitei pentru cheltuielile aferente donaţiilor în scopuri filantropice sau de sponsorizare stabilite la art.36, contribuabilul care aplică cota zero la impozitul pe venit calculează şi achită un impozit în mărime de 15% din suma depăşirii.
(2) Contribuabilii care aplică cota zero la impozitul pe venit şi efectuează transferuri cu titlu gratuit în folosul persoanelor specificate la art.52 alin.(1) lit.e) calculează şi achită un impozit în mărime de 15% din transferurile efectuate.
(3) Contribuabilii care aplică cota zero la impozitul pe venit şi efectuează donaţii în folosul persoanelor fizice ce nu sînt deductibile în scopuri fiscale şi nu sînt calificate ca venit impozabil pentru persoane fizice, în conformitate cu art.18, calculează şi achită un impozit în mărime de 15% din valoarea donaţiei.”.
Astfel, din suma depăşirii limitei pentru cheltuielile aferente donaţiilor în scopuri filantropice sau de sponsorizare precum şi din suma transferurilor efectuate în folosul partidelor şi altor organizaţii social-politice, din suma donaţiilor în folosul persoanelor fizice ce nu sînt deductibile în scopuri fiscale, se calculează şi se achită un impozit în mărime de 15%, redflectîndu-se în rîndul 1201 ,,Impozitul în mărime de 15% din suma depăşirii limitei pentru cheltuielile aferente donaţiilor în scopuri filantropice sau celor de sponsorizare, conform art. 902 din Codul fiscal” din Declaraţia persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN08).
Exemplu: S.A. „Viitorul” pe parcursul anului 2010 a efectuat transferuri băneşti unui partid politic în mărime de 50 000 lei şi o donaţie unei persoanei fizice (conform contractului de donaţie) în sumă de 80 000 lei. Din sumele date, adică din 130 000 lei (50 000 + 80 000) agentul economic va achita un impozit în mărime de 19 500 lei (130 000 X 15%), iar suma respectivă va fi reflectată în rîndul 1201 „Impozitul în mărime de 15% din suma depăşirii limitei pentru cheltuielile aferente donaţiilor în scopuri filantropice sau celor de sponsorizare, conform art. 902 din Codul fiscal” din Declaraţia persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN08).